Prin zăpadă
Mâinilor mele li s-a extras
emoţie......
Ah, din nou aceşti obraznici
Curenţi de aer! Cum îşi permit ei
Să joace astfel de jocuri cu mine,
Să mă numească o păpuşă de catifea ?
Rembrantianul îngheţ - o
Floare de crin trezind suspiciune,
O fi adevărată ? Cum poate
Să le zâmbească liniştită trecătorilor
Cu o astfel de
Barbă medievală brună ?
Atâtea obiecte
Merg pe două picioare!
Aici sunt treptele –
Bombări roşu-foc ale buzelor.
Pupile-
Ţigănci-
Iarăşi cu neruşinatele lor in-
sinuări:
”Noaptea
merge la culcare,
Închide repede ochii,
Cristalinul meu, ea
merge fără cămaşă de noapte.”
poezie tradusă din lb. germană în lb. română de Daniel Pop
Über die Steppe