Pe  ţărm

Ziua  a  trecut  şi  iarăşi

se  sustrage  mâinilor  moneda

din  zâmbet  obosit  şlefuită.

În  jos  la  copiii  care  se  joacă  şi  la  căţeluşi

se  prăbuşesc  ochii  mamelor.

Noaptea  fie  mănuşa  de  catifea,

pe  care  o  sărutăm.

Noaptea  sărute  mâinile  iubitului  meu,

în  timp  ce  el  scrie.

Noaptea   fie  barca,  ce  ne  duce 

la  mare,

păsării  severe,  ce  îmbătrâneşte  pe  stânci.

poezie  tradusă  din  lb. germană   în  lb. română  de  Daniel  Pop