Odată   un   oraş   va 

Odată   un   oraş   va   deschide   porţile   sale   pentru   noi   şi   va   spune:  

”Eu   sunt   un   oraş   melancolic,   unde   adeseori   plouă.  

Podurile   mele   sunt   strâmbe   şi   vechi. 

Pisicile   mele   sunt   negre   şi   şchioapătă.  

Dar   eu   am   o   străduţă   şi   o   cameră,

înăuntru   noaptea,   frumoasă   şi   umedă.  

”Oh   eu   sunt   un   melancolic   oraş   cu   străduţă,   cameră   şi   noapte....”

Vom   călca   în   oraş,   în   străduţă,   în   cameră,  vom   găsi   noaptea   ce   ne   aşteaptă  (ochii   ei   sunt   învăluiţi)   şi   îngenuncheaţi.   Ca   ceşetori   îngenunchem   şi   ca   tandri   cavaleri   ne   ridicăm.

text   tradus   din  lb. germană   în  lb. română  de  Daniel  Pop