Despărţire

Blestemat    să    cutreieri.

Pe   stânci   o   rochie   festivă,  care   jelea   după    proprietara    ei.

Şi   ea   s-a   dus  peste  mare,  s-a  dus   peste  mare!

De  câte  ori   am   văzut   asta    în   vis......

Simplu   aşa   aşteaptă   copiii  un  vapor.

Tăcută   ca   iarba   creşte   bucuria   speranţei   lor.

Ei  spun :  ”Stai  printre  noi!”

Dar  nu  ......

Încă   odată   bătrâna   mea   grădină.

În   mers   mi-au   sărutat   spinii  mâna.

Şi   căţeluşii   mi-au   jurat   credinţă.

O   seară   ca   toate   celelalte.

Ca   împietrită   am   privit  de   pe  deal   înapoi   pe  oraş .

Poezie   tradusă  din  lb. germană   în   lb.  română  de   Daniel  Pop